.~`Doua Motive`~.

.~`Doua Motive`~.

miercuri, 23 martie 2011

Prietenie nemarginita! ;x

Dimineata!...frumos, oboare calda, cer senin ..O zi numai buna de munca.Iar cum, la varsta asta asa frageda, viata trebuie traita din plin alaturi si de bine si de rau, de dusmani si de [presupusi] prieteni. O alta zi , un alt necunoscut se strecoara cu neputinta prin gandurile tale. Iar in realitate, prietenii se gasesc asa:
>> Cum lucra tata, cu sudoare peste ochii dragi ai sufletului, pentru a ne face pe noi fericiti si a ne oferi o viata decenta in viitor,iar noi bagandu-ne ca niste musculite [minuscule] in treaba celor ''mari'' , asa eram eu -acum 6 ani- ''lucram'' si eu o gagalice alaturi de tatal meu la masina -furam meseria-. Iar el , intr-adevar cam obosise privindu-ma pe mine dandu-i tarcoale in treaba lui. Zgornindu-ma la joaca, eu, usor plictisita am luat-o la pas pe drumuri abandonate de omenire. Prin aceea pustietate doar 2-3 batrani lasati de viata in plata Domnului stateau isi schimbau , oare, ultimele sugestii. Ce se zareste oare? Iaca-sa apare o femeie in varsta cu o copila inmbracata in haine taranesti de vreo 6-7 anisori, cu ochi mari si umezi,obraji bucalati, fata palida, mainile reci dornica de inventarea unui nou joc anost.
-Saru` mana, vecina!
-Sa cresti mare, fata mea!
-O sti pe nepotica mea?...E cam de varsta ta , la fel de jucausa.
- Buna!
-mmm... Buna, cum te cheama?
-Eu sunt Oana, pe tine?
-Eu ma numesc Amalia.
-Frumos nume!..Vrei sa ne jucam?
-Desigur!..In timp ce ne facem de cap , as dori sa ne cunoastem mai bine.
-Ce joc jucam?<<
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Si asha au trecut ani, am crescut , cu inima in dinti plec la scoala...-prima zi de scoala!-...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
-Clasa I -A in sala de cursuri nr. 3-parter!...
Dupa cateva minute cand mi-am revazut colegii de la gradi, am zarit-o pe ea. Ea , fatuca care m-a ajutat la uciderea plictiselii in acei ani.
-Pitico, ma mai cunosti?...Sunt eu , fata aia cu care te jucai ''fata-scunselea'' pe liniile satului.
-Negresit!
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Si asa m-am imprietenit cu actuala : Cea mai buna prietena!-Mamy mea

miercuri, 2 iunie 2010

ramas bun...:-h

Ramas bun , doamna invatatoare!
Un inger firav a coborat din cer pe un nor alb ca spuma laptelui. Si mi-a soptit incet : »Deschide-ti ochii si mintea !<<
M-a luat de mana si m-a invatat ca in viata trebuie sa lupti dar nu mereu poti castiga , asha cum iti doresti.Aici o groapa , acolo o stanca. Mai intai cazi apoi te ridici mandru ca un invingator.Asta-i viatza !
A doua mama, doamna invatatoare te ajuta sa te ridici atunci cand esti la pamant, iar atunci cand esti tare dansa te incurajeaza spunandu-ti : »Da tot din tine ! F-a ce te-am invatat !<< iar tuincerci sa faci tot posibilul s-o faci mandra.
Dupa ce prima lectie din viatza a trecut, iar despartirea crunta parca te sfasie, cu mare gol in suflet nu poti spune ecat : »Ramas bun , doamna invatatoare ! <<

:X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :X :

by CreZzu`P!nk` :x

sâmbătă, 15 mai 2010

Celia feat Alberto~~Sa pot Zbura

http://www.youtube.com/watch?v=Ess7bNK_Z-M&feature=related

sâmbătă, 13 februarie 2010

Definitia Iubirii

Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri
Cu incrustatii pure si unduiri usoare
Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri
Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol
Extazul si durerea - impreunare grava,
Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:
Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!

Mihai Eminescu~Creaiasa din povesti

Neguri albe, stralucite
Naste luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le intinde pe cimpie;

S-adun flori în sezatoare
De painjen tort să rumpa,
Si anina-n haina noptii
Boabe mari de piatra scumpa.

Linga lac, pe care norii
Au urzit o umbra fina,
Rupta de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina,

Dindu-si trestia-ntr-o parte,
Sta copila lin plecata,
Trandafiri arunca rosii
Peste unda fermecata.

Ca să vad-un chip, se uita
Cum alearga apa-n cercuri,
Căci vrajit de mult e lacul
De-un cuvint al sfintei Miercuri:

Ca să iasa chipu-n fata,
Trandafiri arunca tineri,
Căci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuvint al sfintei Vineri.

Ea se uita... Paru-i galben,
Fata ei lucesc în luna,
Iar în ochii ei albastri
Toate basmele s-aduna.

Mihai Eminescu Luceafarul

A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodata,
Din rude mari imparatesti,
O prea frumoasa fata. 

Si era una la părinti
Si mindra-n toate cele, 
Cum e Fecioara intre sfinti
Si luna intre stele. 

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l indreapta
Linga fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta. 

Privea în zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce. 

Il vede azi, il vede mini,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamini,
Ii cade draga fata. 

Cum ea pe coate-si razima
Visind ale ei timple
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se imple. 

Si cât de viu s-aprinde el
In orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apara. 



Si pas cu pas pe urma ei
Aluneca-n odaie,
Tesind cu recile-i scântei
O mreaja de vapaie. 

Si când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge miinile pe piept,
I-nchide geana dulce; 

Si din oglinda luminis
Pe trupu-i se revarsa,
Pe ochii mari, batind inchisi
Pe fata ei intoarsa. 

Ea il privea cu un suris,
El tremura-n oglinda,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prinda. 

Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftind din greu suspina:
- "O, dulce-al noptii mele domn,
De ce nu vii tu? Vina! 

Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza,
Patrunde-n casa si în gând
Si viata-mi lumineaza!" 

El asculta tremurator, 
Se aprindea mai tare
Si s-arunca fulgerator,
Se cufunda în mare; 

Si apa unde-au fost cazut
In cercuri se roteste,
Si din adânc necunoscut
Un mândru tinar creste. 

Usor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestrei
Si tine-n mâna un toiag
Incununat cu trestii. 

Parea un tinar voievod
Cu par de aur moale,
Un vinat giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale. 

Iar umbra fetei stravezii
E alba ca de ceara -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afara. 

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ti urmez chemarea,
Iar cerul este tatal meu
Si muma-mea e marea. 

Ca în camara ta să vin,
Să te privesc de-aproape, 
Am coborit cu-al meu senin 
Si m-am născut din ape. 

O, vin'! odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasa. 

Colo-n palate de margean
Te-oi duce veacuri multe,
Si toata lumea-n ocean
De tine o s-asculte." 

- "O, esti frumos, cum numa-n vis
Un inger se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata; 

Strain la vorba si la port,
Lucesti fără de viata,
Căci eu sunt vie, tu esti mort,
Si ochiul tau mă-ngheata." 



Trecu o zi, trecura trei
Si iarasi, noaptea, vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele-i senine. 

Ea trebui de el în somn
Aminte să-si aduca 
Si dor de-al valurilor domn
De inim-o apuca: 

- "Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza, 
Patrunde-n casa si în gând
Si viata-mi lumineaza!" 

Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
In locul unde piere; 

In aer rumene vapai
Se-ntind pe lumea-ntreaga, 
Si din a chaosului vai
Un mândru chip se-ncheaga; 

Pe negre vitele-i de par 
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevar
Scaldat în foc de soare. 

Din negru giulgi se desfasor
Marmoreele brate,
El vine trist si ginditor
Si palid e la fata; 

Dar ochii mari si minunati
Lucesc adânc himeric,
Ca doua patimi fără sat
Si pline de-ntuneric. 

- "Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult s-acuma,
Si soarele e tatal meu, 
Iar noaptea-mi este muma; 

O, vin', odorul meu nespus, 
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasa. 

O, vin', în parul tau balai
S-anin cununi de stele, 
Pe-a mele ceruri să rasai
Mai mindra decât ele." 

- "O, esti frumos cum numa-n vis
Un demon se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata! 

Mă dor de crudul tau amor 
A pieptului meu coarde,
Si ochii mari si grei mă dor,
Privirea ta mă arde." 

- "Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-ntelegi tu oare, 
Cum ca eu sunt nemuritor, 
Si tu esti muritoare?" 

- "Nu caut vorbe pe ales, 
Nici stiu cum as incepe - 
Desi vorbesti pe inteles,
Eu nu te pot pricepe; 

Dar daca vrei cu crezamint
Să te-ndragesc pe tine, 
Tu te coboara pe pământ,
Fii muritor ca mine." 

- "Tu-mi cei chiar nemurirea mea
In schimb pe-o sarutare,
Dar voi să stii asemenea
Cât te iubesc de tare; 

Da, mă voi naste din pacat,
Primind o alta lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege." 

Si se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile. 



In vremea asta Catalin,
Viclean copil de casa,
Ce imple cupele cu vin
Mesenilor la masa, 

Un paj ce poarta pas cu pas
A-mparatesii rochii,
Baiat din flori si de pripas,
Dar indraznet cu ochii, 

Cu obrajei ca doi bujori
De rumeni, bata-i vina,
Se furiseaza pinditor
Privind la Catalina. 

Dar ce frumoasa se facu
Si mindra, arz-o focul;
Ei Catalin, acu-i acu
Ca să-ti incerci norocul. 

Si-n treacat o cuprinse lin
Intr-un ungher degraba.
- "Da' ce vrei, mari Catalin?
Ia du-t' de-ti vei de treaba." 

- "Ce voi? As vrea să nu mai stai
Pe ginduri totdeuna,
Să rizi mai bine si să-mi dai
O gura, numai una." 

- "Dar nici nu stiu macar ce-mi ceri,
Da-mi pace, fugi departe -
O, de luceafarul din cer
M-a prins un dor de moarte." 

- "Daca nu stii, ti-as arata
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te minia,
Ci stai cu binisorul. 

Cum vinatoru-ntinde-n cring
La pasarele latul,
Când ti-oi intinde bratul sting
Să mă cuprinzi cu bratul; 

Si ochii tai nemiscatori
Sub ochii mei ramiie...
De te inalt de subtiori
Te-nalta din calciie; 

Când fata mea se pleaca-n jos,
In sus ramii cu fata,
Să ne privim nesatios
Si dulce toata viata; 

Si ca să-ti fie pe deplin
Iubirea cunoscuta,
Când sarutindu-te mă-nclin,
Tu iarasi mă saruta." 

Ea-l asculta pe copilas
Uimita si distrasa,
Si rusinos si dragalas,
Mai nu vrea, mai se lasa, 

Si-i zise-ncet: - "Inca de mic
Te cunosteam pe tine,
Si guraliv si de nimic,
Te-ai potrivi cu mine... 

Dar un luceafar, răsărit
Din linistea uitarii,
Da orizon nemarginit
Singuratatii marii; 

Si tainic genele le plec,
Căci mi le imple plinsul
Când ale apei valuri trec
Calatorind spre dinsul; 

Luceste c-un amor nespus,
Durerea să-mi alunge,
Dar se inalta tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge. 

Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
In veci il voi iubi si-n veci
Va raminea departe... 

De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niste stepe,
Dar noptile-s de-un farmec sfânt
Ce-l nu mai pot pricepe." 

- "Tu esti copila, asta e...
Hai s-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Si nu ne-or sti de nume. 

Căci amindoi vom fi cuminti,
Vom fi voiosi si teferi,
Vei pierde dorul de părinti
Si visul de luceferi." 



Porni luceafarul. Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atitea clipe. 

Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele -
Parea un fulger nentrerupt
Ratacitor prin ele. 

Si din a chaosului vai,
Jur imprejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentii,
Cum izvorau lumine; 

Cum izvorind il inconjor
Ca niste mari, de-a-notul...
El zboara, gând purtat de dor,
Pin' piere totul, totul; 

Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaste,
Si vremea-ncearca în zadar
Din goluri a se naste. 

Nu e nimic si totusi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitarii celei oarbe. 

- "De greul negrei vecinicii,
Parinte, mă dezleaga
Si laudat pe veci să fii
Pe-a lumii scara-ntreaga; 

O, cere-mi, Doamne, orice pret,
Dar da-mi o alta soarte,
Căci tu izvor esti de vieti
Si datator de moarte; 

Reia-mi al nemuririi nimb
Si focul din privire,
Si pentru toate da-mi în schimb
O ora de iubire... 

Din chaos, Doamne,-am aparut
Si m-as intoarce-n chaos...
Si din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos." 

- "Hyperion, ce din genuni
Rasai c-o-ntreaga lume,
Nu cere semne si minuni
Care n-au chip si nume; 

Tu vrei un om să te socoti,
Cu ei să te asameni?
Dar piara oamenii cu toti,
S-ar naste iarasi oameni. 

Ei numai doar dureaza-n vint
Deserte idealuri -
Când valuri afla un mormânt,
Rasar în urma valuri; 

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte. 

Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare; 

Parind pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Căci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste. 

Iar tu, Hyperion, ramii
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvintul meu dentii -
Să-ti dau intelepciune? 

Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia muntii cu paduri
Si insulele-n mare? 

Vrei poate-n fapta să arati
Dreptate si tarie?
Ti-as da pamintul în bucati
Să-l faci imparatie. 

Iti dau catarg lângă catarg,
Ostiri spre a strabate
Pamintu-n lung si marea-n larg,
Dar moartea nu se poate... 

Si pentru cine vrei să mori?
Intoarce-te, te-ndreapta
Spre-acel pământ ratacitor
Si vezi ce te asteapta." 



In locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Si, ca si-n ziua cea de ieri,
Lumina si-o revarsa. 

Căci este sara-n asfintit
Si noaptea o să-nceapa;
Rasare luna linistit
Si tremurind din apa. 

Si imple cu-ale ei scântei
Cararile din cringuri.
Sub sirul lung de mindri tei
Sedeau doi tineri singuri: 

- "O, lasa-mi capul meu pe sin,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Si negrait de dulce; 

Cu farmecul luminii reci
Gindirile strabate-mi,
Revarsa liniste de veci
Pe noaptea mea de patimi. 

Si de asupra mea ramii
Durerea mea de-o curma,
Căci esti iubirea mea dentii
Si visul meu din urma." 

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor fata;
Abia un brat pe git i-a pus
Si ea l-a prins în brate... 

Miroase florile-argintii
Si cad, o dulce ploaie,
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi, balaie. 

Ea, imbatata de amor,
Ridica ochii. Vede
Luceafarul. Si-ncetisor
Dorintele-i increde: 

- "Cobori în jos, luceafar blind,
Alunecind pe-o raza,
Patrunde-n codru si în gând,
Norocu-mi lumineaza!" 

El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri,
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri; 

Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot inaltul:
- "Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul? 

Traind în cercul vostru strimt
Norocul va petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor si rece."

joi, 11 februarie 2010

HaRaBaBuRa

Cand niste porci fara rusine

Ne-au procopsit cu ...AVIARA

Am excalamat si eu : in fine

S~a dovedit ca...PORCUL ZBOARA

Condamnare

Soarele ma condamna zilnic sa mai vituiesc chiar daca nu mai pot sa-nfloresc.

MAMA ma condamna din imperiul ceresc sa mai cred in acest vis pamantesc.

TATA ma-nvata cu sa vaslesc prin acest ocean prea lumesc.

EUL meu nu vrea sa-mpietresc pe acest pamant romanesc.

DESTINUL ma cauta-n visul meu omenesc dar nu ma gaseste , ca iar lipsesc.

Iar DUMNEZEU ma-ndeamna sa ma feresc de CREVATUL cel rusesc.

Gara vietii

Intr-o gara oarecare, forfota e foarte mare.Lumea vine, alta pleaca si vagoane se descarca. Si cum stau asa stingher , cazu o floare din cer, cu parfum si cu polen si asa uitai de tren si cum eram si mirat, repede m-am intrebat:

-Daca-o iau fac un pacat?

-Doamne, cat de mult o plac,Si-i asa mirositoare , parca-ar fi o sarbatoare! (Si-mi pusei iar o-ntrebare:)

-Ce-ascund petalele sale, 

Amintiri coplesitoare sau regrete trecatoare?

Privind nelinistit la cei care pleaca si vin invaluiti in recea lor nepasare,

Am strigat sus si tare:

-Oameni buni , fiti atenti e o frantura de viata, este o floare, nu-o calcati in picioare!

Pareri despre altii

Americanii sunt trasniti, in fiecare zi linseaza un negru.Fiecare are cel putin o masina.

Ardelenii sunt inceti. N-au simtul umorului,

Aztecii...Nu se stie precis cine erau aztecii. Au construit piramide.Sau inkasii?

Bucurestenii sunt mitici ( atentie la accent!).Bucurestencele stiu sa se-mbrace.

E ceva putred in Danemarca !--se spune cand vrem sa tragem atentia ca in colectivul nostruexista o neregula ascunsa.Nu se foloseste in discutii cu danezi, sa nu spuna ca ne-amestecam in treburile lor interne .

Englezii, in general, se caracterizeaza prin calm (englezesc). Sunt lorzi si gusta umorul (englezesc). Tin cu dintii de traditie. Flegmatici. Poate din cauza atmosferei: ceata, umezeala...Englezoaicele sunt urate si slabe, majoritatea sunt guvernante, iar cea mai mare parte ajung ladies.

,,A face dragoste" in limba eschimosilor se spune ,,a rade cu...", am vazut intr-un film.

Francezii~una-doua, fac revolutie! Frantuzoaicele au sic. Sunt frivole.Sa-ti traiasca frantuzoaica!

Zece negustori romani nu fac cat unul evreu,zece negustori evrei nu fac cat unul armean; zece negustorii armeni nu fac cat un negustor grec.

Incasii? ~ V.Maya.

Maya? Sau...

Moldovenii sunt moi. Moldovencele sunt iubete.

Oltenii sunt smecheri, soti buni, galagiosi, gelosi, superficiali, intreprinzatori, directori, peste tot , destepti, frumosi si modesti.

Romanu' e nascut poet.

Scotienii sunt foarte zgarciti .

Tiganul cand a ajuns imparat, intai pe ta-su la spanzurat.

Unguroaicele au temperament.

Polonezii sunt foarte orgoliosi.

Polonezele-s frumoasa si se fardeaza excesiv.

Rusiisunt sentimentali.

Italienii mananca aproape numai macaroane.Toti canta la ghitara.Italiencele se cearta mereu.Mamma mia!

Spatanii se hraneau cu putina supa (neagra)imposibil de mancat si faceau exercitii militare. Odata, un spartan a prins o vulpe si a varat-o in san.Fiind prins, ca sa nu se dea  de gol, n-a scos nici un cuvant, nici un geamat, in timp ce vulpea ii sfasia maruntaiele. Tot ei au inventat stanca tarpeiana ( metoda fascista ) pentru copiii debili.

Suedezele mor dupa romani.

Buni la tehnica, buni executanti, grei de cap.Proverbiala corectitudine germana!

Paginile nemultumirii

CARTI

Se scriu carti astazi, o multime,

Nu seaca-al scrisului izvor,

Dar ce pacat sunt anonime

Cum sunt si autorii lor.

TARA NOASTRA

De sus privita cum arata

O precizare poti sa faci:

E-o tara putred de bogata 

Cu oameni putred de saraci.

INDEMN

Cand traiul nu e prea usor

Si nu ai bani nici de bucate ,

Citeste-o carte de umor...

Macar sa razi pe saturate!

EVENIMENTUL DIN "89 SI MILIARDARII

Revolutia va strange 

Contradictii peste ani;

Dup-atatea bai de sange

Multi se scalda azi in bani

ROMANIE,MANDRA FLOARE

O floare este tata toata,

Un trandafir, sau o lalea

Iar unii spun ca e muscata ...

Vazand cati au muscat din ea.

EVOLUTIE

Am ajuns, e evident

Intr-o ultima etapa:

C-un picior in OCCIDENT

Dar cu celalalt in groapa.

In limba ta...


In aceeasi limba

Toata lumea plange,

In aceeasi limba 

Rade un pamant.

Ci doar in limba ta 

Durerea poti s-o mangai,

Iar bucuria 

S-o preschimbi in cant.

In limba ta

Ti-e dor de mama 

Si vinul e mai vin,

Si pranzul e mai pranz.

Si doar in limba ta

Poti rade singur,

Si doar in limba ta 

Te poti opri din plans.

Iar cand nu poti

Nici plange si nici rade, 

Cand nu poti mangaia

Si nici canta,

Cu-al tau pamant,

Cu cerul tau in fata,

Tu taci atunce

Tot in limba ta.